Beijingul a respins marţi temerile exprimate în ajun de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, privind construirea unor noi silozuri pentru rachete de către China. Jens Stoltenberg s-a declarat îngrijorat că acest lucru ar putea accelera semnificativ capacităţile nucleare ale ţării asiatice.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Wang Wenbin, a declarat că Beijingul urmează o strategie nucleară defensivă şi îşi menţine armele nucleare la un „minim necesar pentru securitatea sa naţională”.
De asemenea, China respectă o politică ce presupune a nu fi prima care utilizează arme nucleare în nicio circumstanţă, potrivit agenției dpa, preluată de Agerpres.
China şi-a extins rapid arsenalul său nuclear, cu un număr suplimentar de focoase şi un sistem de livrare mai sofisticat şi acest lucru a fost făcut fără restricţii şi într-o manieră complet netransparentă, a spus Jens Stoltenberg într-o conferinţă privind controlul armamentului, organizată la Copenhaga.
Potrivit Federaţiei oamenilor de ştiinţă americani (FAS), China are în jur de 350 de focoase nucleare, iar SUA şi Rusia câte 4.000.
Wang a acuzat Alianţa Nord-Atlantică de utilizarea unor „duble standarde”, afirmând că dacă acestei organizaţii „îi pasă cu adevărat de controlul armelor, ar trebui să respingă mentalitatea caracteristică Războiului Rece şi să abandoneze această politică”.
La finalul lunii iulie, FAS a publicat un nou studiu. Cu ajutorul imaginilor din satelit, FAS a descoperit o zonă întinsă la Hami, în regiunea Xinjiang din nord-vestul Chinei, unde sunt în construcţie silozuri pentru rachete nucleare. Cu numai câteva săptămâni înainte, cotidianul The Washington Post a relatat despre o nouă instalaţie pentru stocarea sau lansarea de rachete în provincia Gansu.